Va vad in fiecare dimineata venind spre sau plecând de la birou - grupați, ordonati, resemnați, foarte rar zâmbind, preocupati. Primul gând e sa sap un șanț între mine și voi si sa urlu de îngrijorare referitor la pensia mea, dar apoi imi dau seama ce forta sunteti. Trăind în bula voastra, prinși în crunta treime a preocupărilor de birou (sa va dati pe FB, sa ajungeti sefuleti si sa o futeti pe colega de birou aplecată peste copiator) uitati sa va realizați potentialul. Sub o carmuire decentă ati fi armata perfecta care ar castiga orice razboi, atat timp cat luptele s-ar da de la 9-17 si ar avea pauza de masă. In care pauza de masă oricum o ardeti Colectiv si ecologic..., iar la capătul discutiilor sterile vă grăbiți spre birouase cu capul plecat spunând: "suntem cei mai buni, dar ceilalti si-au dorit mai mult victoria". Oare cum ar fi dacă intr-o zi ati fi exact asa cum va vrea corporația: proactivi! Daca ati face pentru cateva ore Risk Management si nu o viata intreaga de Fire Fighting? Vorbesc eu cu nevestele, prietenele si mamele voastre sa va dea inapoi, temporar, cu titlu de împrumut pe perioada foarte limitată, coaiele cândva ale voastre, dar pe care le poarta extrem de mandre la oglinzile retrovizoare. Un prim pas ar fi sa va faceti buletin de capitala, sa platiti taxe (aici) si iesiti la vot! Mut eu secțiile in Centrul Vechi sa va fie mai ușor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu